Info: Code Bonus Casino Belge En Ligne

Spre deosebire de obligatia de avertizare publica, aceasta obligatie de avertizare asupra riscului priveste in mod concret consumatorul care achizitioneaza un bun sau un serviciu concret de la comerciant. Prima si cea mai importanta obligatie a comerciantilor de produse si servicii de uz medical este obligatia de informare si avertizare a consumatorilor asupra riscurilor, iar aceasta obligatie are mai multe niveluri de severitate, in functie de periculozitatea produsului sau a interventiei medicale. De exemplu, eroarea de fapt sau de drept trebuie sa fie esentiala pentru incheierea contractului si sa fie scuzabila. De aceea, creditele in moneda straina pentru care debitorul nu are acoperire naturala la riscul valutar reprezinta o practica iresponsabila auto-vatamatoare a bancilor, si nu doar o practica iresponsabila vatamatoare a consumatorilor si a economiei in ansamblu [79]. Curtea statueaza, in linie cu jurisprudenta sa anterioara, ca, in ipoteza in care banca nu si-a indeplinit aceasta obligatie de informare si avertizare, n.

Lucky Ladys Charm

TOP JOCURI CA LA APARATE

In plus, aceasta directiva a fost si rezultatul unui proces de evaluare a modului de realizare a obiectivelor Comisiei Europene si de respectare a celorlalte directive europene in domeniul protectiei consumatorilor. De aceea, vechile principii au fost reluate, intarite si imbunatatite, inclusiv din perspectiva sanctiunilor aplicabile si a metodelor de preventie si persuasiune.

Obligatia de informare se fundamenteaza pe ideea slabei puteri de negociere generata de cvadrupla inegalitate de putere, economica, tehnica, juridica si de rezerva de timp, dintre comerciant si consumator si a nivelului redus al informarii consumatorului. De altfel, asimetria informatiala este un dat esential al rapottului juridic dintra comerciant si consummator. In continuare, CJUE a retinut ca, pentru asigurarea scopurilor legislatiei consumatorilor, clauzele contractuale, inclusiv cele relative la pret, trebuie sa fie nu doar clare din punct de vedere gramatical lizibile , ci si inteligibile din punct de vedere juridic si economic, adica apte sa explice consumatorului intinderea obligatiilor sale si amploarea riscurilor pe care si le asuma prin contract [23].

Curtea aminteste ca aceasta cerinta impune verificarea modului in care este explicat mecanismul de functionare a clauzei de schimb valutar a carei imprecizie sau netransparenta determina lipsa caracterului clar si inteligibil al clauzei, n.

In analiza pe care o face, instanta nationala trebuie sa se refere si la publicitatea si informatiile furnizate de imprumutator, in cadrul negocierii unui contract de imprumut [24]. Curtea insista in legatura cu obligatia de informare , in sensul ca obliga instanta nationala sa verifice daca consumatorul a fost informat cu privire la toate elementele care pot avea efect asupra intinderii obligatiei sale si care permit acestuia sa evalueze costul total al imprumutului sau [25].

In acest context, Curtea precizeaza ca institutiile financiare trebuie sa furnizeze imprumutatilor informatii suficiente pentru a le permite sa adopte decizii prudente si in cunostinta de cauza.

Curtea statueaza, in linie cu jurisprudenta sa anterioara, ca, in ipoteza in care banca nu si-a indeplinit aceasta obligatie de informare si avertizare, n. Curtea subliniaza ca o clauza contractuala poate implica un dezechilibru intre parti care sa nu se manifeste decat in cursul executarii contractului [27]. De asemenea, vom retine ca, in conceptia CJUE, in evaluarea clauzei abuzive, se va tine cont de expertiza si cunostintele bancii, si nu de pretinsa educatie financiara a consumatorului.

Cunoasterea acestor chestiuni de risc nu se rezuma la a sti cum pot fi afectati debitorii, ci mai ales cum poate fi afectata banca, ea insasi, prin efectul insolvabilitatii potentiale generate de acest risc pentru o mare parte din clientii sai.

Informarea consumatorilor cu privire la produsele si servicile oferite se realizeaza, in mod obligatoriu, prin elemente de identificare si caracterizare a acestora, care se inscriu la vedere, dupa caz, pe produs, pe eticheta, ambalaj de vanzare sau in cartea tehnica, in instructiunile de folosire ori alte asemenea moduri de informare a consumatorului, care insotesc produsul sau serviciul art.

Toate informatiile referitoare la produsele si serviciile oferite consumatorilor trebuie sa fie scrise in mod obligatoriu in limba romana, indiferent de tara de origine a bunului.

Alaturi de limba romana, prezentarea poate fi facuta si in alte limbi. De asemenea, in vederea unei cat mai bune protectii a consumatorului roman, contractele preformulate trebuie in mod obligatoriu scrise in limba romana, fara a exclude si varianta in limbi straine art.

Aceasta dispozitie este imperativa, astfel incat obligatia subzista chiar si in situatia in care consumatorul cunoaste limba straina in care s-a redactat contractul. Desi legea nu prevede, consider ca, daca un contract preformulat incheiat intre operatorul economic si consumator este redactat in mai multe limbi, in caz de neconcordanta intre variante va avea prioritate varianta redactata in limba romana, chiar daca ar exista dispozitii contractuale potrivnice, deoarece, in caz contrar s-ar eluda obligatia de informare a consumatorului.

Comerciantii au obligatia de a demonstra consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia cumpararii, modul de intrebuintare precum si functionalitatea produselor ce urmeaza a fi vandute. In cazul in care are loc o lansare de produse pe piata, operatorii economici obligatia de a efectua demonstratii de utilizare. Obligatia de informare a consumatorilor este esentiala in aceasta materie, asa incat agentii economici nu se pot exonera invocand secretul comercial sau profesional art.

Codul consumului stabileste, in art. In cazul serviciilor financiare , operatorii economici sunt obligati sa ofere consumatorilor informatii complete, corecte si precise asupra drepturilor si obligatiilor ce le revin. In al doilea rand, Codul consumului interzice prezentarea, prin orice mijloace , a afirmatiilor si indicatiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizeaza produsele si serviciile si care nu pot fi probate art.

De asemenea, conform art. Dispozitiile legale citate se aplica si vanzarilor on-line, intrucat, chiar daca actul juridic al achizitiei se efectueaza in spatiul virtual al internetului, care este un non-loc, fiind pretutindeni si nicaieri, livrarea produselor se realizeaza fizic, fie in spatiile logistice special amenajate in acest scop, fie prin coletarie sau livrare directa la domiciliu.

Majoritatea actelor normative din domeniul legislatiei consumatorilor stabilesc imperativ totalitatea datelor si informatiilor pe care comerciantul trebuie sa le aduca in forma scrisa la cunostinta consumatorilor, ca potentiali parteneri contractuali, precum si continutul si limitele obligatiilor speciale de informare, in asa fel incat situatia contractuala si interesele consumatorilor sa fie cat mai complet si util protejate [36].

Profesionistul care intentioneaza sa contracteze cu consumatorul trebuie sa utilizeze documente, acte preparatorii si contracte in forma scrisa , in care trebuie sa insereze mentiuni menite a-l informa pe consumator, cum ar fi drepturile si obligatiile sau riscurile generate de contract, caracteristicile obiectului contractului inclusiv riscurile naturale sau imprevizibile ale acestuia , precum si existenta si continutul dispozitiilor legale protective pentru consumator si care ar trebui sa il intereseze in caz de disputa mai ales in caz de disputa judiciara.

Toate acestea sunt menite a-l proteja pe consumator, ca parte contractanta mai slaba economic si informativ [37]. In legatura cu cerinta informarii in scris a consumatorilor, este important de observat ca, in art. Acelasi accent este pus si de art. Cerinta formei scrise si a continutului minimal al contractului este intarita de acte normative recente.

Spre exemplu, formularul de informatii standard prevazut in anexa nr. In acelasi sens este art. Interesant este ca se cere chiar si un stil anume si o dimensiune a scrisului in care este radactat documentul in format Word, adica, Times New Roman de marime minim In plus, daca formularul este redactat pe hartie, culoarea de fond a hartiei trebuie sa fie in constrast cu cea a fontului utilizat….

Din aceste cerinte legale rezulta un tip special de formalitate pentru validitatea actelor juridice incheiate intre comercianti si consumatori, denumit formalism informativ [39] , ceea ce impune concluzia ca forma scrisa, redactarea in limba romana a clauzelor contractului incheiat de un comerciant cu un consumator, precum si continutul minimal al acestuia, sunt conditii de valabilitate , fiind prevazute sub sanctiunea nulitatii partiale sau totale a acestor acte juridice [40].

Aditional, contractele mentinute in vigoare dupa eliminarea clauzelor care erau expresia incalcarii cerintei formalismului informativ, pot fi lasate fara costuri, in favoarea consumatorului. In jurisprudenta noastra recenta s-a ridicat problema incalcarii cerintei formalismului informativ in legatura cu doua aspecte aparent surprinzatoare ale unor contracte de credit, despre care parea ca se spusese deja aproape totul. Acestea nu sunt contracte, ci rebuturi contractuale, care trebuie eliminate din circuitul juridic.

Legislatia protectiei consumatorilor dezavueaza si interzice transformarea sau pervertirea unui contract comutativ intr-un contract aleatoriu, prin vointa unilaterala a comerciantului. Mai mult, insa, caracterul comutativ al contractelor de credit bancar de retail este de ordine publica , elementul alea fiind exclus [45].

Daca lipseste informatia privitoare la risc sau, si mai grav, daca informatia este disimulata sau ascunsa, contractul se tranforma in mod nepermis, prin vointa unilaterala a partii puternice a contractului, mai precis, se perverteste , intr-un contract aleatoriu, in care efectele contractului, adica obligatiile si riscurile generate de acesta in sarcina consumatorului, nu mai depind de intelegerea initiala, reala, a partilor, ci de hazard, si nici de motivatiile economice ale partilor, contemporane incheierii contractului, ci de intentia comerciantului de a face bani usori easy money din ruina debitorului si din speculatia asupra riscurilor si fluctuatiilor valorice ale produsului, serviciului sau ale monedei pretinsa la plata.

Desigur, partile, inclusiv un consumator, pot sa isi asume riscul de pierdere, in schimbul unui castig eventual, facand dintr-un contract comutativ in care obligatiile partilor sunt determinate sau dterminabile un contract in totalitate sau in parte aleatoriu in care obligatiile partilor depind de hazard. Dar trebuie sa fie vorba de o vointa expresa, clara, motivata de acel castig eventual, nefiind admisibila aplicarea unei prezumtii de intelegere a caracterului aleatoriu al unui contract care, de fapt, este un contract comutativ, in mod obisnuit.

Nu este, insa, admisibila presupunerea ca o parte care nu a observat sau a ignorat elementele neobisnuite, insidioase, de aleatoriu ale contractului, le-ar fi acceptat implicit, din naivitate, intrucat afacerile nu sunt acte de prestidigitatie sau jocuri de noroc, unde cei perspicace, cei teatrali sau cei pur si simplu escroci fac profit pe seama oamenilor obisnuiti, care nu se asteapta ca in viata sa intalneasca in permanenta tentative sau chiar acte de inselaciune si furt comise de cei in care au incredere mai mult sau mai putin justificata.

O astfel de presupunere este inadmisibila mai ales in cazurile care ii privesc pe consumatori, care sunt esentialmente pe pozitii de asimetrie informationala cu comerciantii.

Si, in plus, din punct de vedere procesual-civil, o astfel de presupunere ar fi o inversare nepermisa a planului architectural al prezumtiilor, ca mijloace de proba in procesul civil, care pornesc de la un fapt cunoscut, vecin si conex, extrapoland apoi la faptul necunoscut, imposibil de probat altfel decat prin presupuneri.

In cazul creditelor in monede exotice de tipul CHF sau in alte valute pentru care debitorul nu este acoperit natural la riscul valutar, adica nu isi obtine majoritatea veniturilor in acea valuta , precum si in cazul contractelor cu dobanzi variabile in functie de elemente discretionare sau de indici publici care pot fi manipulati de banci asa cum este cazul Libor sau cazul Robor , trebuie probat acordul expres al debitorului pentru asumarea unor asemenea riscuri.

Spre exemplu, riscul devalorizarii monedei de plata poate fi asumat constient de consumator exclusiv pentru motivul ca primeste in schimb un pret al produsului sau serviciului, sub forma dobanzilor, mai mic decat al unor produse similare.

Daca, de fapt, acest pret este, conform contractului, egal sau chiar mai mare decat pretul produselor similare credite in euro, de exemplu , atunci este evident ca debitorul nu si-a dat acordul la suportarea riscului valutar si ca, deci, contractul comutativ s-a pervertit intr-un contract aleatoriu prin vointa unilitareala, insidioasa, a comerciantului, adica a bancii.

Un contract devenit aleatoriu prin vointa unilaterala, discretionara a creditorului nu numai ca este o expresie a unei practici comerciale inselatoare si unui abuz de putere economica reliefat prin clauze abuzive, ci si un rebut contractual, a carei fiinta juridica este precara, fiind nul absolut.

Suntem in prezenta unei erori — obstacol, partea care a semnat un contract al carui caracter comutativ a fost pervertit de celalalta parte in contract aleatoriu fiind convinsa ca a semnat un alt contract, in care obligatiile si riscurile asumate ii erau clare la momentul incheiarii contractului, si nu contractul la care l-a determinat comerciantul, un contract cu obligatii care s-au dovedit a fi inca de la inceput sau ca vor fi devenit incerte, adica obligatii tinand de domeniul hazardului.

Mai intai, consumatorii au dreptul, conform art. Pentru exemplificare, vom retine nu numai ca nu se pot vinde produse cu defecte sau produse care pun pericol siguranta fizica sau interesele economice al consumatorilor, ci si ca nu se poate vinde un smartphone pentru a fi folosit exclusiv pe post de telefon, un smart tv pentru a fi folosit exclusiv pe post de televiziune analoaga, sau un credit in valuta exotica pentru a cumpara cu lei sau cu euro un imobil.

Esential este ca bunul sau produsul de care este interesat potentialul consumator sa poata fi utilizat in varianta sa originara, cea vizata in mod real de catre potentialul consumator, in caz contrar contractul ce ar putea fi incheiat fiind din start vulnerabil in fata unei actiuni in nulitate pentru eror in corpore eroare — obstacol asupra obiectului contractului. In al doilea rand, in privinta riscurilor si pericolelor consumului sau ale utilizarii unor produse sau servicii, Codul consumului stabileste doua categorii de obligatii de avertizare care incumba comerciantului, una publica , privind produsele sau serviciile care, in mod normal, nu sunt periculoase pentru consumul populatiei, dar devin in mod imprevizibil periculoase dupa punerea lor pe piata, si una individuala , concreta, destinata consumatorului care intentioneaza sa achizitioneze bunuri sau servicii prin natura lor riscante sau care intentioneaza sa adere fara rezerve la oferta de a contracta facuta de un comerciant, oferta avand ca obiect un astfel de bun sau serviciu, prin natura sa riscant.

Asadar, daca produsele sau serviciile, chiar utilizate conform destinatiei lor initiale, devin, ulterior punerii lor pe piata, periculoase sau riscante in anumite circumstante sau conjuncturi care nu puteau fi prevazute, comerciantul are o obligatie stricta si grea de responsabilitati civile, contraventionale sau penale, de avertizare publica asupra acestor pericole imprevizibile ale produsului sau serviciului pus in circulatie.

Plaja acestor situatii imprevizibile este enorma, iar reactia comerciantului si, consecvential, reactia autoritatilor trebuie sa fie neintarziata.

Avertizarea publica, urmata de retragerea imediata de pe piata a produselor sau serviciilor devenite periculoase, este absolut necesara pentru evitarea accidentelor sau a dezastrelor. Raspunderea pentru omisiunea acestei avertizari este deosebit de severa. In lipsa reactiei prompte a comerciantului, autoritatile implicate ANPC, Agentia Nationala a Medicamentului trebuie sa ia de urgenta masuri, inclusiv oprirea de la comercializare a produsului sau serviciului sau inchiderea temporara a unitatilor in care se acestea se comercializeaza.

Raspunderea civila delictuala si cea penala insotesc sanctiunile contraventionale principale amenda si complementare oprirea de la vanzare si distrugerea ecologica, inchiderea unitatii, dizolvarea. In al treilaea rand, in cazul produselor sau serviciilor care sunt, prin natura lor, riscante, obligatia de avertizare asupra riscului care incumba comerciantului il are ca destinatar pe consumatorul concret, care ar intentiona sa achizitioneze acel produs sau serviciu.

Spre deosebire de obligatia de avertizare publica, aceasta obligatie de avertizare asupra riscului priveste in mod concret consumatorul care achizitioneaza un bun sau un serviciu concret de la comerciant. Bunul sau serviciul respectiv este riscant prin natura sa, de vreme ce chiar utilizarea normala sau previzibila este riscanta, in sine.

Este vorba, desigur, de produse de tipul medicamentelor sau al vaccinurilor, de suplimentele alimentare, de produsele din tutun sau alcool, de credite in valuta exotica, de artificii, petarde sau armament in masura in care se vand publicului. Unele produse sau servicii sunt riscante prin natura lor sau pot deveni periculoase printr-o utilizare gresita, neinformata sau prin aparitia unor evenimente imprevizibile. Este evident ca armele, petardele, explozibilul, medicamentele care nu se administreaza decat cu prescriptie medicala, vaccinurile, alcoolul, tutunul si creditele in valute exotice sunt periculoase in sine sau potential daunatoare pentru consumatori, intrucat le pot prejudicia averea si interesele economice sau le pot afecta sanatatea sau chiar viata.

Un consumator inveterat de tutun sau de alcool nu numai ca este permanent in pericol de asfixie sau de accident vascular ori cerebral, dar este si un caz medical pe termen lung, care necesita costuri individuale sau sociale cu medicatia si spitalizarea, care devin prioritare in raport de alte nevoi. Este, de asemena, evident, ca alimentele, imbracamintea, masinile, utilitatile si creditele de retail contractate in moneda in care consumatorul isi obtine veniturile sunt produse sau servicii de consum obisnuit care ar trebui considerate, cel putin in teorie, sigure prin natura lor.

Numai ca o utilizare defectuoasa sau, dupa caz, un eveniment imprevizibil, le poate transforma in produse sau servicii periculoase. De exemplu, un eveniment personal nedorit si neasteptat somaj, boala, divort, deces in familie poate determina pierderea subita a sursei de finantare si, inevitabil, insolvabilitatea, adica pierderea sansei creditorului de a-si incasa creanta.

Pe de alta parte, aceasta stare de ruina a debitorului se poate instala si treptat, trecand de la stadiul de dificultati financiare pasagere, la cel de dificultati severe, la supra-indatorare si, in final, la insolvabilitate. Evident, riscul de ruina a debitorului isi are corespondentul in riscul de neincasare a creantei bancii creditoare.

Unele produse sau servicii pot avea efecte adverse sau secundare, neasteptate, sau pot contine sau utiliza substante potential periculoase pentru toata lumea este cazul asa — numitilor adjuvanti alimentari, al plantelor modificate genetic, al plastifiantilor, al colorantilor, al potentiatorilor de gust si miros etc. Unele alimente sau produse, pur si simplu, sunt contra-indicate in caz de regimuri alimentare, diete, stari fizice speciale graviditate, lauzie, obezitate sau pentru cei care au adoptat un anumit tip de alimentatie organizata pe criterii sportive, stiintifice sau religioase unii oameni sunt vegetarieni, altii tin post, unii oameni nu consuma carne de porc din motive religioase, altii nu consuma alimente cu prea multe calorii, ca sa se mentina intr-un interval de greutate corporala preferata etc.

De aceea, in toate aceste cazuri, este imperios necesara avertizarea consumatorilor asupra riscurilor, pericolelor, contra-indicatiilor si sugestiilor de regim alimentar antrenate de punerea in circulatie si consum a unor asemenea produse sau servicii.

In considerarea obligatiilor de securitate, siguranta, conformitate si calitate a produselor si serviciilor de piata care le incumba comerciantilor in baza art.

Aceasta obligatie este cu atat mai severa cu cat produsul sau serviciul este mai riscant. Un produs poate fi considerat sigur fie pentru ca respecta reglementarile obligatorii relative la parametri de securitate si conformitate art. In orice alte situatii, produsul sau serviciul nu este considerat sigur si, in consecinta, se impune avertizarea consumatorilor asupra riscurilor consumului sau ale utilizarii sale.

Obligatia de avertizare il are ca titular direct, evident, pe consumatorul concret sau potential, dar beneficiarul indirect al acestei obligatii este chiar comerciantul care, respectand cu strictete aceasta obligatie, poate preveni sau se poate apara de consecintele neplacute ale consumului produselor sau al serviciilor riscante. Asa cum s-a aratat mai sus, Codul consumului impune o avertizare a consumatorului concret asupra riscurilor obisnuite ale unui produs sau serviciu, precum si o avertizare publica a tuturor consumatorilor si a autoritatilor, daca produsele obisnuite, care nu sunt riscante prin natura lor, devin periculoase in anumite conjuncture sau in urmarea unor evenimente neprevazute.

Avertismentele asupra riscurilor, a contraindicatiilor si a efectelor adverse sau secundare se emit si se aduc la cunostinta consumatorilor prin etichetarea produsului labeling , metoda practicata mai ales in domeniul tutunului, alcoolului, al medicamentelor, inclusiv al vaccinurilor si al suplimentelor alimentare [50] , precum si al alimentelor cu continut de elemente alergogene sau care pot declansa intolerante alimentare.

Conform definitiei din anexa la Codul consumului, eticheta este orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia. Scopul etichetarii este, conform art. Foarte interesant din perspectiva reclamei deceptive care se deruleaza neincetat, atat in presa audio-vizuala si in publicatiile main stream , cat si pe internet, pentru consumul alimentelor sau al suplimentelor alimentare — minune, care vindeca orice, chiar si procesul firesc de imbatranire si cel ne-natural de plictiseala, este dispozitia din art.

Etichetarea este, de asemenea, principalul mecanism de avertizare asupra continutului de calorii, grasimi si grasimi vegetale sau animale, provenienta produsului sau a materiilor prime specia de animal, tara de origine, stilul traditional sau industrial de fabricare, continutul organic al produsului , coloranti, conservanti, plastifiatori, potentiatori de gust sau miros etc.

In unele cazuri, cum ar fi cel al medicamentelor care se comercializeaza fara prescriptie medicala, avertizarea se efectueaza prin prospecte ale produsului, care contin elemente de baza ale compozitiei, indicatiilor si contra-indicatiilor si, mai ales, asupra efectelor adverse sau secundare. Uneori, avertizarea asupra riscurilor si efectelor secundare ale unor produse sau substante se efectueaza prin campanii publice, cum ar fi cele care ne anunta la radio sau tv, din ora in ora, ca a consuma prea multe cantitati de zahar, sare si grasimi, este daunator sanatatii.

In asemenea situatii, prin mecanisme emotionale, cvasi-automate, sau prin judecati sumare, euristice, consumatorii se incred in branduri, se entuziasmeaza prin mirosul cvasi-imperceptibil si ambientul muzical placut, cald si voios, ori prin alti markeri somatici [53] , se decid sa cumpere in minutul alocat trecerii in revista a unui raft cu produse de acelasi fel, alegandu-l pe cel care ii este plasat la vedere, la nivelul inaltimii privirii, produs care pare a fi cumparat des si de altii si, deci, pare a fi de incredere.

Presat de timp si concentrat pe nevoia de produsul care pare ascuns la vedere, consumatorul va omite cvasi-involuntar riscurile, contra-indicatiile si reactiile secundare sau adverse ale produsului, ceea ce il face vulnerabil. Oamenii privesc in sincron si isi conecteaza emotiile la acelasi meci, la acelasi idol de pe scena, la acelasi salvator temporar, la acelasi brand de succes, la acelasi vanzator de incredere.

Oamenii urasc si se tem de acelasi dusman inchipuit sau real, dar nu il dibuiesc la timp pe cel ascuns la vedere , pentru ca sunt ocupati sa dea like pe pagini de socializare unui mesaj neinteresant sau prostesc, dar funny [54]. Uneori, avertizarea prin reclama se rezuma la situatia rizibila in care, pentru incadrarea in cele 20 de secunde ramase din minutul publicitar, cineva enumera aceste riscuri intr-un ritm atat de rapid incat nimeni nu reuseste sa inteleaga sau nu are rabdarea sa incerce sa inteleaga ce anume se spune.

Neseriozitatea cu care este tratata aceasta obligatie de avertizare este vizibila si in cazul avertismentelor scrise cu litere foarte mici pe produs, parca special concepute pentru a fi omise sau trecute cu vederea. Unele avertismente cu privire la pericolele consumului unor produse au un adevarat efect de selectie adversa.

Cel mai la indemana exemplu este cel al vaccinurilor, in cazul carora sunt omise informatiile si avertismentele relative la riscurile vaccinarii, pe fiecare produs in parte si pe fiecare tip de pacient sau persoana sanatoasa care se vaccineaza pentru a preveni o boala, insistandu-se pe beneficiile prezumate ale vaccinarii si pe riscul ca cel ne-vaccinat sa ii afecteze pe ceilalti.

Desi nu se vede motivul pentru care o persoana vaccinata ar mai putea fi in pericol de contaminare cu agentul patologic fata de care altii nu s-au vaccinat, se intampla ca majoritatea populatiei sa fie convinsa de acest rationament a carei fractura logica este evidenta. Explicatia psihologica a acestei convingeri este, ca si in cazul fumatorilor, afilierea la un grup [55]. De asemenea, este interzisa prestarea unui serviciu catre consumator, conditionata de prestarea altui serviciu sau de cumpararea unui produs.

Aceste doua interdictii sunt repetate in art. Dispozitii similar se regasesc in legislatia concurentei. Astfel de practici comerciale sunt considerate fie practici anti-concurentiale, fie abuz de pozitie dominanta. Este cert ca pacientul sau asiguratul viitorul pacient are calitatea de consumator de produse de uz medical si de servicii medicale, indiferent daca producatorul, vanzatorul sau furnizorul de servicii este un agent economic privat sau o institutie publica.

In consecinta, persoana fizica aflata in aceste posturi are dreptul la protectie nu numai in calitate de pacient in baza unei legislatii special concepute in acest scop , ci si dreptul la protectie in calitate de consumator. Persoanele fizice achizitoare ale acestor produse si cele beneficiare ale acestor servicii sunt consumatori, in sensul aceleiasi legislatii a protectiei conumatorilor. In privinta serviciilor private de sanatate, care sunt in mod evident comercianti, aplicabilitatea legislatiei protectiei consumatorului este indubitabila.

De asemenea, producatorii si distribuitorii de medicamente, inclusiv din clasa celor care sunt administrate exclusiv in baza prescriptiei medicale pentru comercializarea carora este interzisa reclama si publicitatea sunt comercianti.

Desi pare contra-intuitiv, chiar si institutiile publice din sistemul de sanatate, atat casele de asigurari de sanatate, cat si entitatile publice prestatoare de servicii medicale sau furnizoare de medicamente si alte produse sau servicii adiacente , cum ar fi spitalele publice, clinicile si centrele de diagnostic si tratament, institutele medicale, facilitatile balneare publice etc.

In aceasta calitate, atat comerciantii propriu-zisi, cat si entitatile publice implicate in actul medical asimilate comerciantilor au obligatiile, iar consumatorii au drepturile rezultate din legislatia protectiei consumatorilor. In speta BKK Mobil [56] , CJUE a decis ca, atunci cand se comporta ca si comerciantii, casele de asigurari publice de sanatate sunt comercianti, pacientii avand calitate de consumatori, pozitionare care rezulta din definirea antinomica, una prin alta, a celor doua notiuni.

Prima si cea mai importanta obligatie a comerciantilor de produse si servicii de uz medical este obligatia de informare si avertizare a consumatorilor asupra riscurilor, iar aceasta obligatie are mai multe niveluri de severitate, in functie de periculozitatea produsului sau a interventiei medicale.

Unele produse sau servicii sunt in mod natural periculoase, chiar si in situatia in care sunt folosite in normal si previzibil. Intrucat produsele medicale, inclusiv vaccinurile sunt in mod natural riscante, producatorul si vanzatorul acestor produse, precum si prestatorul de servicii medicale inclusiv cel public sunt obligati sa prezinte consumatorului riscurile produsului si ale serviciului si sa il atentioneze asupra posibilelor consecinte indirecte, adverse si asupra contra-indicatiilor.

Dovada informarii si avertizarii se face numai in scris. Informarea se situeaza obligatoriu in faza pre-contractuala. De altfel, potrivit aceluiasi art. Mai mult chiar, conform art. Sunt riscante mai ales ingredientele vaccinurilor. Acestea sunt, cel putin la nivelul prospectelor foarte sumare care sunt inscrise pe produs, virusuri sau bacterii vii atenuate sau inactivate, fragmente antigenice de virusuri sau de bacterii, inclusiv cele obtinute prin inginerie genetica, proteine din ou sau din carne de animale in special, maimuta africana sau vitel formol, formaldehida, substante coloidale din mercur sau aluminiu etc.

Procedeul se numeste imunizare si este menit a stimula sau inlocui sistemul propriu de auto-aparare al organismului, format, in mod natural, din anti-corpi care pot neutraliza diversii agenti patogeni de origine animala, bacteriana sau fungica sistemul imunitar , natural existent in corpul uman.

Asadar, pentru a obtine aceasta reactie a organismului sau pentru a inlocui anti-corpii naturali, insuficienti sau inactivi, prin intermediul vaccinului sunt introduse in corp, in doze infinitezimale, fragmente de agenti patogeni sau chiar bacterii si virusuri, inclusiv din randul acelora care sunt obtinute prin manipulare genetica. In fine, periculozitatea acestor produse este triplata de faptul ca principalii potentiali pacienti carora li se inoculeaza vaccinurile sunt copiii mici si foarte mici, al caror organism nu este inca imunizat natural la diversele boli transmisibile si nici obisnuiti cu tratamente invazive si injectii cu formol si formaldehida.

Orice greseala de manipulare sau de administrare a acestor produse poate provoca efecte sinistre. Riscurile vaccinarii trebuie tratate in mod individual , tinand cont de intregul istoric medical, imunologic, alergologic si chiar genetic al pacientului.

In primul rand, trebuie observat ca vaccinurile nu sunt pe atat de eficiente cat s-ar putea crede daca ne-am baza pe veridicitatea reclamelor si a propagandei agresive care li se face.

In al doilea rand, efectele unor vaccinuri nu sunt nici definitive. Oricat ar parea de frustrant, pentru unele vaccinuri este necesara repetarea interventiei medicale ceea ce, in jargon medical, se numeste rapel. Sunt cazuri frecvente de recurenta a epidemiilor in randul populatiei vaccinate [60] , ceea ce face discutabila eficienta vaccinarii obligatorii, in masa, in consolidarea sanatatii publice.

Cel mai grav si preocupant, insa, este potentialul de efecte si reactii adverse ale vaccinurilor. Fara sa fie stiintific probata, dar nici stiintific invalidata, exista probabilitatea ca unele vaccinuri sa determine boli autoimune, boli neurologice, epilepsie, autism, scleroza in placi, paralizie partiala, encefalita, diabet [63] etc.

De aici concluzia ca oamenii nu sunt contra ideii de vaccinare, ci contra opacitatii politicii obligatorii de vaccinare , care nu permit nici informarea asupra riscurilor si asupra compozitiei acestor produse care sunt, totusi, medicamente injectabile, nici optiunea intre vaccin si alt tratament, si nici inovatia tehnologica producatorii si distribuitorii de vaccinurii, avand desfacerea asigurata, nu mai au motivatia imbunatatirii calitative a produselor proprii.

In plus, obligativitatea vaccinarii poate determina, asa cum rezulta din afirmatiile ECJL, pierderea efectului preventiv sau terapeutic, intrucat micro-organismele atacate de aceste produse medicamentoase au prostul obicei de a evolua sau chiar de a suferi mutatii care fac ca vaccinul, treptat, sa ramana ineficient si, totusi, remanent in corpul uman, care nu are capacitatea de a elimina formolul, aluminiul si mercurul.

In varianta care se gaseste pe site-urile Parlamentului, intrucat impune vacccinarea in masa, consimtamantul prezumat si inocularea in lipsa avertizarii prealabile a pacientilor asupra riscurilor interventiei medicale, acest proiect a carei tehnica legislativa nu este la cel mai inalt nivel sufera, asa cum rezulta din cele de mai sus, de mai multe vicii de constitutionalitate si de conventionalitate, dar si de viciul contradictiei cu legislatia protectiei pacientului si a consumatorului de medicamente si servicii medicale.

Astfel, in contradictie cu studiile recente in legatura cu imunitatea de turma, ale caror concluzii sunt preocupante ba chiar demolatoare pentru aceasta dogma stiintifica incarcata de rezonanta negativa a experimentelor igienice, rasiste si eugenice ale celui de-al doilea razboi mondial , art.

Ne putem intreba cum se asigura sanatatea indivizilor in cadrul unor comunitati cu sanatatea precara sau compromisa, in care unii membrii ai comunitatii sunt sanatosi, iar altii sunt bolnavi, membri din ambele categorii fiind si membri ai unei familii sau persoane apropiate. Se separa familiile, se distrug legaturile de apropiere, afective? Cum ramane cu spaima, cu angoasa de ruptura sufleteasca a despartirii fortate, cu colapsul emotional care pot determina rejectarea tratamentelor sau colapsul fizic?

Vaccinarea copiilor este obligatorie, conform art. Vaccinurile care vor intra pe lista celor obligatorii se stabilesc prin Ordin al Ministrului. In consecinta, numarul acestor vaccinuri poate fi foarte bine, 6 cum este obisnuinta in prezent , 11 cum este in Franta sau 22 cum se preconizeaza a fi la noi. Numarul vaccinurilor obligatorii va putea fi marit cu oricate alte vaccinuri noi, cu conditia sa se modifice Ordinul. Or, un ordin de ministru nu se modifica prea greu.

Orice experiment, orice idee fixa a vreunui virusolog insistent sau a vreunui producator potent financiar, se vor putea transforma intr-o noua injectie cu care copii vor fi intepati. Sanctiunea omisiunii obligatiei de vaccinare, oricat de absurda si oricat de riscanta ar putea fi, este limitarea accesului in colectivitatile scolare, asa cum rezulta din art. Aparent, parintelui i se permite sa refuze vaccinarea, fara ca acelui copil sa i se refuze dreptul de acces in colectivitate, dar seful unitatii scolare are obligatia de a sesiza Comisia Judeteana de Vaccinare, in 30 de zile de la intrarea in colectivitate a ne-vaccinatului, care comisie va convoca parintii pentru consiliere si ii va sanctiona pentru neprezentare, oridecateori va fi necesar pentru a-i convinge sa fie de acord cu vaccinarea art.

Culmea este ca, in contra dispozitiilor Legii protectiei pacientului, a Legii reformei in domeniul sanatatii si a Conventiei de la Oviedo, art. Daca acel copil nu are parintii sau reprezentantii legali in preajma, va fi vaccinat, cu sau fara acord sau asumare a a riscurilor. Producatorilor si distribuitorilor de vaccinuri li se permite sa deruleze campanii de informare cu privire la efectele si avantajele vaccinarii, inclusiv in parteneriat cu Ministerul Sanatatii art.

Cel mai grav este ca nici macar o sugestie de avertizare asupra riscurilor si pericolelor vaccinurilor nu exista in textul proiectului. Este o palida consolare sa observam ca, in baza art. Or, acestea sunt deja efecte care nu mai pot fi evitate, interventia statului cu bani publici fiind post-factum, costisitoare si cvasi-inutila pentru cei in cauza, pentru care esentiale ar fi fost avertizarea asupra pericolelor si preventia efectelor adverse.

In baza acestor avertismente, fiecare pacient, fiecare parinte de copil obligat la vaccinare, ar putea cere doctorilor care administreaza vaccinurile sa fie mult mai scrupulosi si sa evite vaccinarea in turma, practicand o anamneza individuala si o inoculare adecvata fiecarui pacient.

In consecinta, desi CJUE a obligat Pasteur sa suporte integral daunele interese pentru prejudiciiile care au putut, cel mai probabil, sa fie cauzate de vaccinul contra hepatitei B fara a fi necesara stabilirea stiintifica a legaturii de cauzalitate directe, propriu-zise , Statul roman permite producatorilor de vaccinuri, inclusiv Pasteur, sa raspunda numai pentru prejudiciul cauzat direct de vaccin legatura de cauzalitate fiind, in prezent, imposibil de probat sau de invalidat stiintific si numai in masura acceptata de hotarirea de guvern [68].

In sfarsit, in mod gresit, la art. Desigur ca, pentru propriile acte de malpraxis, medicii trebuie sa raspunda personal. Dar numai rareori malpraxisul si evenimentele medicale nefericite sunt cauzate exclusiv de medici. De fapt, cele mai multe astfel de cazuri sunt determinate de deficientele din spitale, de microbii intraspitalicesti, de starea materiala precara a cladirilor, precum si de aparatura invechita sau de lipsa de medicamente adecvate.

Cu toate acestea, incepand cu creatia mitului societatii de consum, s-a instalat treptat convingerea ca omul, simplul particular, are dreptul de a se indatora, pentru a consuma pe credit. Chiar daca, ciclic, la fiecare criza financiara determinata de supra-indatoare, cei care pierd sunt consumatorii si, indirect, comerciantii onesti, care respecta regula prudentei in afaceri si nu isi orienteaza comportamentul catre profitul neobisnuit, supra-dimensionat si temporar easy money , totusi, intregul mecanism economic este dominat in prezent de tehnicile de persuasiune care alimenteaza nevoia artificiala si entuziasmul irational de a cumpara orice, oricat, pe credit.

Ajungem sa platim prea mult pentru produse si servicii care nu ne sunt necesare, sa lucram prea mult pentru a le achita, in locuri si ocupatii care nu ne ofera un sens rational al unei existente care a luat-o pe o cale gresita, unde nu mai gasim decat disperare tacuta [69]. Un sistem bancar responsabil si grijuliu cu propriul viitor ar trebui sa il avertizeze pe potentialul consumator asupra riscurilor supra-indatorarii prin credite.

In mod normal, creditul acordat de banci populatiei nu ar trebui sa fie considerat nici macar de catre bancheri un produs sau serviciu destinat consumului curent.

Asa cum produsele riscante, cele cu contra-indicatii sau cu efecte secundare ori adverse, circula in conditii restrictive, tot asa ar trebui sa circule si creditele, mai ales cele in monede exotice si cele cu dobanzi variabile. De ce un simplu particular ar face, mereu, imprumutandu-se la banca, acest joc al calatoriei in timp si al lanturilor juridice cu care este legat perpetuu de un creditor aflat dincolo de morala, de bine si de rau?

De ce ar sustine un stat responsabil un asemenea sistem a-moral care rapeste consumului obisnuit majoritatea valorica a veniturilor populatiei? Consumul ne-necesar, permanentizat, de astfel de produse si servicii de creditare, este anormal, putand derapa in cazuri patologice care duc inevitabil la colaps. Profetii ale acestui colaps au venit, in mod surprinzator, de la BNR, la inceputul semestrului doi al anului Conform unor comunicate oficiale evocate pe site-urile de specialitate juridica [71] , din cauza politicii fiscale pro-ciclice constand, in special, in cresterea salariilor bugetarilor, se preconizeaza noi masuri de austeritate, similare cu cele recomandate in de aceeasi experti profetici din BNR si impuse de Guvernul Romaniei in anul Aceste masuri de austeritate pro-criza si nu anti-criza inseamna taierea salariilor, a indemnizatiilor de crestere a copiilor si a altor prestatii sociale, plus cresterea tva, adica reducerea la minimul necesar subzistentei a consumului [72].

De notat ca o politica pro-ciclica inseamna un comportament care genereaza revenirea la o situatie de criza si dezechilibru economic, dupa o perioada de crestere si de aparenta consolidare. E foarte ciudat, totusi, ca tocmai BNR sa-i acuze pe altii de politici pro-ciclice. Fara relaxarea de catre BNR a conditiilor de creditare a populatiei in , fara incurajarea implicita a bancilor de a omite sau a ignora obligatia de avertizare a consumatorilor asupra riscurilor de supra-indatorare, nu am fi avut o explozie a creditelor iresponsabile si nici a creditelor neperformate.

Si nu am fi avut nici implozia creditarii economiei in prezent, bancile nu mai crediteaza decat statul si beneficiarii programului Prima casa. In mare masura, clasa de mijloc a Romaniei nu ar fi fost distrusa printr-un milion de falimente cauzate de supra-indatorarea prin credite plasate abuziv si iresponsabil de banci populatiei, in goana lor dupa easy money.

Fara sustinerea furibunda a programului Prima casa, fara invitatiile repetate facute publice in toamna lui chiar de guvernatorul BNR, de la tribuna oficiala a BNR, de a ne imprumuta acum, ca e ieftin [73] , nu s-ar fi ajuns la situatia prezenta, in care stocul de credite ipotecare si mai ales de credite de consum sa fie mai mari decat in Fara sufocanta politica de creditare a firmelor impusa de banci nu am fi avut de mii de falimente de companii si nici situatia de acum in care firmele prefera sa se imprumute intre ele, evitand cu orice pret bancile, in care nu mai au incredere.

Si, cel mai serios si mai grav, fara politica de creditare si monetara a BNR ultimii 10 ani, pro-ciclica, nu ar fi existat enorma sarcina bugetara acumulata prin sustinerea programului Prima casa si a altor forme de ajutor de stat mascat acordat bancilor, inclusiv sub forma rezervei BNR, a imprumuturilor de stat si a tolerarii sub masca optimizarii fiscale si a pierderilor contabile coafate in asa fel incat sa fie trecute la pierderi fiscale evaziunii si neplatii impozitelor si taxelor.

Aceste entitati si indivizii care le populeaza sunt, asa cum spuneam in titlul anterior, primii dintre ultimii oameni , care dispretuiesc valorile morale sau general — umane. Intr-o calatorie facuta in vara lui am aflat ca valoarea caselor in zona San Francisco, unde traiesc mogulii IT si isi au sediile principalele multinationale din IT, cu o populatie care a ajuns la 10 milioane in ultimii 20 de ani, este cea mai mare din SUA si are cea mai rapida crestere.

Potentialul de a deveni epicentrul mega-cutremurului financiar si economic profetit frecvent in a doua jumatate a anului parea a fi cel mai mare in aceasta zona a orasului San Francisco unde este situata celebra Silicon Valey, sediul principalelor multinaltionale din IT, inclusiv Google, Apple, Facebook si Amazon, cunoscute in Europa sub acronimul ironic GAFA, acestora alaturandu-li-se, in ultima vreme, Tesla. Pentru cei care s-au imprumutat in urma cu cativa ani, rambursarea creditelor sau refinantarea a devenit imposibila.

Urmeaza prescrierea ipotecilor si evacuarea. Practic, aceste credite devin ceea ce a si declansat criza din , adica asa-numitele credite sub-prime credite care nu se pot rambursa din veniturile debitorului si care au fost acordate sau restructurate in speranta desarta ca valoarea caselor va creste intr-o asemenea masura incat sa fie posibila refinantarea, extrem de scumpa in prezent in San Francisco Area.

Ceea ce inseamna ca lumea o va lua de la capat, ca si cand in nu s-ar fi intamplat nimic. Mai grav este ca riscul creditelor sub-prime de atunci, din perioada , este o nimica-toata fata de jocul pervers sau prostesc depinde de perspectiva analizei pe care il practica in prezent bancile americane de retail. Pentru facilitarea creditului ipotecar, o persoana fizica primeste unul sau mai multe carduri de credit.

Daca utilizeaza cardurile timp de luni, cumparand in valoare de cca de dolari pe luna si facand plati in contul credit-cardului fara incidente la banca in toata aceasta perioada, titularul cardurilor va putea primi un credit ipotecar de cca de mii de dolari pe de ani, indiferent de venituri si de valoarea casei.

Daca suma cheltuita lunar de pe credit-card ar fi mai mare, creditul ipotecar ar putea fi mai mare. E ca si cand titularul cardului ar fi un sportiv dopat.

De fapt, acest levier al credit-cardului chiar asta si este, un dopaj financiar. Ceilalti potentiali debitori, care nu pot cheltui de pe card mii de dolari pe luna, nu au nicio sansa la credite de sute de mii de dolari pentru a spera la o casa decenta. In orice caz, nu cu un salariu de 11 dolari pe ora.

A se observa ca persoana in cauza nu foloseste banii sai pentru a-si demonstra scoringul. Cardul respectiv nu este un card de debit pe care sunt inregistrati sau stocati bani proprii ai titularului , ci de un card de credit banii stocati pe card sunt imprumutati de la banca. Asadar, respectivul titular de card de credit va lua bani cu imprumut de la banca pentru a lua bani si mai multi cu imprumut de la banca , intrand in aceeasi spirala fatala in care intra si sportivul dopat sau drogat.

A se observa, in plus, ca acel credit-card e, de regula, de ori mai scump decat creditul ipotecar. Si, totusi, banca nu falimenteaza, legal si formal, decat foarte rar. Iar explicatia simplista a acestei situatii absurde este aceea ca intreaga lume este legata cu toate lanturile juridice, politice si psihologice de aceasta entitate auto destructiva care nu poate fi lasata sa moara. Ironic, economisirea este un mod de a investi in banci, de vreme ce banii din depozite penibil remunerate in prezent, cu dobanzi care tind asimptotic catre zero, sau chiar sanctionate cu dobanzi negative sunt folositi pentru a da credite si, in caz de dificultati majore ale bancii, sunt confiscati pentru scopul religios al salvarii sfantului sistem bancar.

Iata in ce investeste in prezent omul obisnuit, prudent si economicos, grijuliu cu ziua de maine: In acelasi fel sunt atrasi in acest joc de-a falimentul si de-a razboiul practicat de cei mari si neghiobi care controleaza lumea si cei care se imprumuta, ipotecandu-si veniturile viitoare pe ani, ca sa devina sclavi ai unei case pe care spera sa devina proprietar.

Si fac asta pentru a cumpara ceva ce nu le va apartine niciodata, pentru a avea fericirea relativa, rautacioasa, protestanta, de a avea mult mai mult decat au semenii lor, uitand sa traiasca, sa existe. Specificul acestui tip de risc este ca, desi pare a fi natural, adica presupus de insasi formula contractuala aleasa de consumator [75] , in realitate el este sau poate deveni un produs riscant.

Schematic si doar teoretic, mecanismul creditului in moneda straina permite consumatorului sa se imprumute mai ieftin, adica la dobanzi si cu costuri mai mici decat cele practicate la creditele in euro sau in moneda nationala, in schimbul unei alegeri constiente a riscului de variatie a cursului.

In plus, conform art. Este deosebit de important de precizat ca, in domeniul financiar, Dreptul Uniunii Europene, reglementeaza expres si statueaza jurisprudential obligatia de avertizare a debitorului cu privire la riscurile contractului, atat cel valutar, cat si cel de dobanda sau de devalorizare a ipotecii. Asa cum s-a putut vedea mai sus, aceasta Directiva din este baza fondarii in Dreptul Uniunii Europene a teoriei formalismului informativ, care face din forma scrisa si din continutul minimal al contractului care trebuie pus la dispozitia consumatorului in cele 15 zile de reflectie prealabila perfectarii contractului, o conditie de valabilitate, prevazuta sub sanctiunea nulitatii clauzelor contractuale sau a contractului, in intregime.

Asadar, nu consumatorii care au avut prea multa incredere in sistem si in vanzatorii de credite sunt culpabili pentru compromiterea bazelor sistemului, ci institutiile de credit. Actorii principali ai acestei piese de teatru si-au dinamitat singuri scena reprezentatiei. Ar fi penibil, grotesc, tragic, daca, in locul vinovatilor, ar fi obligati sa sufere consecintele spectatorii platitori ai biletelor la acest spectacol ratat sau platitorii ratelor si ai riscurilor antrenate de aceste practici ireponsabile.

Alaturi de aceasta obligatie de avertizare asupra riscului, Preambulul Directivei creditelor imobiliare atrage atentia, la pct. Este in acest sens art. Aceasta obligatie de avertizare si consiliere a consumatorului, departe de a fi o sarcina excesiva impusa creditorului, este o manifestare plenara a caracterului comutativ al contractului de credit si, in plus, este o modalitate de auto-protectie a creditorului fata de insolvabilitatea debitorului, care poate interveni oricand in urmarea unei hiper-valorizari a monedei de plata.

Or, un debitor ruinat nu va mai putea achita rate si anuitati, indiferent daca acestea sunt mari sau foarte mari. Multiplicat cu numere ce reprezinta rata de neperformanta a portofoliului de credite ale institutiei de credit, acest risc individual de neplata devine un risc major de insolvabilitate sau chiar de colaps al institutiei de credit insasi.

De aceea, creditele in moneda straina pentru care debitorul nu are acoperire naturala la riscul valutar reprezinta o practica iresponsabila auto-vatamatoare a bancilor, si nu doar o practica iresponsabila vatamatoare a consumatorilor si a economiei in ansamblu [79]. Directiva creditelor imobiliare stabileste, la art.

Hot Target Jucat de 6, ori. Supreme Hot Jucat de 2, ori. Rainbow Queen Jucat de 4, ori. Royal Secrets Jucat de 6, ori. Rise of Ra Jucat de 6, ori. Shining Crown Jucat de 7, ori. Zodiac Wheel Jucat de 11, ori. Extra Stars Jucat de 11, ori. Versailles Gold Jucat de 8, ori. Jucat de 6, ori. Starburst Jucat de 5, ori.

Attila Jucat de 12, ori. Puppy Love Jucat de 8, ori. Fruit Zen Jucat de 16, ori. Jucat de 10, ori. Jucat de 9, ori. Sunset Beach Jucat de 20, ori. Gypsy Rose Jucat de 11, ori. Football Star Jucat de 8, ori. Cinema Classic Jucat de 12, ori. Cartoon Capers Jucat de 11, ori. Beetle Mania Jucat de 12, ori. Heart of Gold Jucat de 14, ori. Money Talks Jucat de 19, ori. Pharaoh Gold 2 Jucat de 20, ori. Lucky Haunter 2 Jucat de 23, ori. Juicy Fruits Jucat de 14, ori.

Columbus Deluxe Jucat de 25, ori. Oliver Bar Jucat de 19, ori. Extreme Slot Jucat de 18, ori. Just Jewels Jucat de 16, ori. Magic Money Jucat de 8, ori. Queen Of Hearts Jucat de 15, ori.

Iron Man 3 Jucat de 17, ori. Roaring Forties Jucat de , ori. Hot Change Jucat de 19, ori. Fruit Cocktail Jucat de 30, ori. Jewels 4 All Jucat de 80, ori. The Money Game Jucat de 49, ori. Jucat de 55, ori.

JOCURI LA APARATE NOI